INAPOI LA ADFR

#BehindTheScreen: In dialog cu Horatiu Malaele despre „Luca”, cel mai nou film al sau

Filmările pentru „Luca” au avut loc între 5 septembrie - 4 octombrie 2018, în București și Buftea. Horațiu Mălăele, regizor și actor principal, ne povestește cum au fost zilele de filmare, care au fost cele mai mari provocări întâlnite și când va apărea filmul în cinematografe, în rândurile de mai jos.

Pe scurt, despre ce este vorba în lungmetrajul „Luca”?

Sintetizând și minimalizând totodată, „Luca” va fi un film care va vorbi, celui care se va încumeta să-l vadă, despre conflictul permanent dintre dorințele noastre lumești, firești, și natura noastră predestinată. Este o temă recurentă în lucrările mele, fie ele cinematografice, teatrale sau de altă natură. Dintr-o altă perspectivă, va fi un film ce va vorbi, cu tristețe și umor, despre structuri instituționale bizare, despre sisteme politice dezastruoase și de multe ori criminale, despre oameni frumoși, dar rătăciți, despre oameni urâți, perverși și venali, concluzia fiind una metafizică, și anume că vieții i se rupe de ce are de gând cu ea cel care o trăiește; ea urmează un traseu prestabilit.

Filmările pentru „Luca” au avut loc între 5 septembrie – 4 octombrie 2018, în București și Buftea. Care au fost cele mai mari provocări pe care le-ați întâlnit atunci când ați filmat pe aeroportul Henri Coandă?

La aeroport te duci cu hotărârea declarată să pleci în țară sau în lume. Așa încât, ca să ne dumirim, am fost deseori puși în situația să-i întrebăm pe cei de la producție: ,,Ce căutăm noi acolo?”. Am aflat că filmăm și ne-am mai liniștit. Apoi, a trebuit să facem față imensului trafic de călători care, în drum spre Paris, New York sau Beijing, au călcat în picioare – înaintea criticilor – aparatele, actorii și întregul nostru film.

În ce alte locații ați filmat pentru “Luca”, în afară de aeroport?

Gândesc că au rămas mai puține locuri în care n-am filmat, decât cele în care am filmat. Locațiile au fost multe și alese cu grijă de către niște profesioniști și faimoasa noastră echipă.

Nu sunteți pentru prima oară în rolul de regizor, dar și de actor în același timp; acest lucru s-a mai întâmplat și la „Funeralii fericite”. Cum puteți descrie experiența de a avea și rolul de regizor, dar și de actor pe platoul de filmare? Care este cel mai greu lucru pentru dumneavoastră în această situație?

Asa cum spuneam mai demult, să lucrezi la un film ca regizor, în România sau aiurea, este ca și când ai dori să faci un copil cu o femeie gonflabilă. Să mai vrei să fii și actor, în filmul pe care îl regizezi, este ca și când, în afară de copil, îți propui să te și îngrași mâncând zilnic un pumn de cuie. A fost greu și traumatizant. E drept, pe termen scurt, personajul meu din film fiind de fapt o apariție, o semnătură.

Atunci când regizați aveți o viziune clară și indicații foarte precise pentru actori, sau vă bazați și pe improvizație și aportul personal al fiecărui actor la rol?

Filmul este un animal viu, periculos și imprevizibil. O prejudecată poate fi dăunătoare și riști să fii devorat. Așa încât, de obicei, folosesc cu prudență ambele variante. Din fericire, la „Luca”, am avut actori extrem de talentați și versatili, care au procesat și integrat rapid indicațiile, iar improvizațiile au fost de multe ori reprimate de graba cu care am fost obligați să facem filmul.

Un detaliu spectaculos despre filmările pentru „Luca”?

,,Un detaliu spectaculos” a fost o incredibila performanță. Din cauza unui buget destul de anemic, un volum de muncă imens a trebuit să fie vârât în numai douăzeci și patru de zile de filmare, uimind toate legile fizicii, de la Arhimede până la Max Planck.

Ne puteți povesti o întâmplare de pe platourile de filmare pentru acest film?

În fiecare zi, de infinite ori, un domn simpatic – ce răspundea la numele de Georgică – îmi punea în fața video-asist-ului un castron imens cu struguri. Nu sunt un mare consumator de struguri, dar de curiozitate, uneori din plictiseală, de foame, de nervi, am înghițit atâția struguri încât, sunt convins, producția de vin pe cap de locuitor, a anului în curs, va fi serios afectată.

V-ați dorit ceva foarte tare, a existat un detaliu foarte important pentru acest film pe care nu l-ați putut avea/realiza?

Așa cum spunea marele Fellini ,,,detaliu” pe care il pierzi la toate filmele , oricâtă energie ai risipi, sunt cele 40 de procente din suta pe care ți-o propui. Acest ,,detaliu”, pe care nu l-au avut nici olimpienii, nu l-am avut nici noi.

Și, în final, când vom putea vedea „Luca” pe marile ecrane?

Alexandru Tocilescu, un mare regizor și prieten, lucra la una din piese când a fost întrebat, de o doamnă în vârstă, când are de gând să dea premiera. Tocilescu a liniștit-o, spunându-i: „- N-apucați, doamnă!”

Noi sperăm totuși ca premiera să fie la începutul lunii noiembrie 2019.

Un interviu de Romina Banu

Ultimele Stiri