INAPOI LA ADFR

#Intothespotlight: Super 2018 – despre inceputuri, editia a sasea si planuri de viitor

Festivalul de Film pentru adolescenți Super a ajuns deja la cea de-a șasea ediție. Asta înseamnă șase ani de când adolescenții au un loc special unde își pot vedea filmele pe marele ecran și șase ani de când tineri din toată țara vin la București ca să reunească familia Super. Am fost curioși să aflăm povestea din spatele festivalului, cum a început, ce provocări au întâmpinat ca adolescenți care organizează un festival de film pentru alți adolescenți, cum funcționează echipa și care sunt planurile de viitor. Teona Galgoțiu, co-organizator Super ne răspunde la întrebări și vă spune ce nu trebuie să ratați la această ediție.

Cum, când și unde a apărut ideea unui festival de film pentru adolescenți și cum s-a transformat ea în realitate?

În 2013, Luca Istodor a vrut să organizeze o proiecție de filme făcute de el și de alți prieteni regizori adolescenți, însă un profesor a zis că acceptă doar dacă își dă el acordul asupra filmelor. Luca, pentru a nu se simți constrâns în vreun fel, a decis să caute alt loc pentru proiecția. Așa a avut loc primul eveniment Super, la Cinema Studio, cu câteva filme făcute de el și prietenii lui. Acolo m-am cunoscut și eu cu el, și ne-am decis cu toții că e cazul să organizăm un festival, unde adolescenții din toată țara să își poată arăta și discuta filmele fără să aibă nevoie de acordul vreunui profesor.

Care au fost provocările de care v-ați lovit atunci când v-ați hotărât să faceți un festival de film cu și pentru adolescenți în România?

Ne-am lovit de probleme financiare, normal, dar și mai dificilă decât astea a fost problema vizibilității – ne era greu să ajungem la adolescenții de prin țară care făceau filme, pentru că pagina noastră de facebook avea un reach foarte mic și pentru materiale promoționale care să circule peste tot clar n-aveam bani. A mai fost greu să ne descurcăm cu toată organizarea, fiind o echipă extrem de mică la început. Dar toate piedicile astea chiar ne-au ajutat să devenim tot mai buni la ce facem, pentru că a trebuit să ne dăm seama singuri ce funcționează și ce nu. Chiar dacă era frustrant faptul că părea că ne luptăm un pic cu morile de vânt, eram foarte siguri că mergem în direcția bună.

Cum simți că a evoluat Super din 2013 și până acum?

În primul rând echipa funcționează tot mai bine. Deja ne-am specializat fiecare pe departamente, voluntarii vin mai entuziaști în fiecare an și putem să avem încredere în ei să îi primim în echipă în anul următor, cu responsabilități mai mari. Și evoluția foarte importantă e vizibilitatea noastră. Cu ambasadorii Super din toată țara, chiar am acaparat România. Cred că majoritatea adolescenților români pasionați de film știu de Super, lucru care are o importanță enormă pentru noi. Pentru că asta era miza.

Poți să ne povestești un moment special pentru voi de când ați început Super și până acum, care v-a dovedit, cumva, că sunteți pe calea cea bună?

Pe mine mă emoționează de fiecare dată când aud că sunt adolescenți care fac film “special pentru Super”. Deci nu doar că am ajuns la regizorii tineri care aveau deja experiență, ci i-am și încurajat pe unii care n-au făcut filme până acum, să facă. Chestia asta e cea mai bună dovadă că we’re doing the right thing. E mai mult decât un festival, e educație prin cinema.

Cât de mult durează, de obicei, organizarea unei ediții și care sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpinați?

De când se termină o ediție începem încet încet să lucrăm pentru următoarea. Mereu ne vin idei noi în timpul festivalului pentru anul care vine, așa că ne împărțim repede cine cui scrie, cine ce organizează. Provocarea e să găsim sponsori, mai ales că ne tot extindem cu proiecte anexe festivalului.

Ce noutăți aduce cea de-a șasea ediție Super?

Anul ăsta am avut primele workshopuri de poezie și creative writing. Și, încă ceva de care sunem foarte mândri, am publicat prima noastră antologie de poezie, cu textele participanților de la workshop.

Trei evenimente conexe Super de la care oamenii nu trebuie să lipsească.

Din păcate unul tocmai a trecut: Supercapitol, Serbarea. Un eveniment la care am proiectat filmele-poeme primite în urma unui call, care a avut și câștigători, unde oamenii prezenți au și extras poezii la întâmplare și le-au recitat. Cea de-a doua recomandare, de data asta realizabilă, e expoziția Super, care în fiecare an deschide festivalul cu mult succes și entuziasm. Și petrecerile Super, unde îi puteți cunoaște pe regizorii liceeni și pe noi, cei din echipă.

De ce ar trebui să vină toată lumea la Super 2018?

Cred că e foarte fain să vezi ce interese și sensibilitate au adolescenții contemporani, ăsta mi se pare mie motivul suprem. Fie că ești interesat de film sau nu și indiferent de vârstă, e important să fii în contact cu generația tânără. Adică eu de fiecare dată când văd filmele de la Super mă simt inspirată și totodată speriată, pentru că mi se pare că adolescenții sunt tot mai deștepți și mai maturi. Poate o să ajungem în câțiva ani să avem un calup cu filme făcute de regizori bebeluși, ăsta mi se pare mie ritmul momentan.

Cum vă imaginați că o să fie Super peste alte încă 6 ediții?

Chiar cred că o să avem încă 10 proiecte anexe. Și filme și mai bune, că așa e în fiecare an. Și sper ca atunci să avem bani să putem aduce toți regizorii din competiția internațională la festival.


Ediția a șasea Super începe astăzi, 7 iunie, și se încheie pe 10 iunie. Mai multe detalii despre program puteți găsi pe site-ul lor.

Un interviu de Romina Banu

Ultimele Stiri